Acasă Măgărușul coleric Fără curent în pușculiță

Fără curent în pușculiță

0

Prețul la pătrunjel crește mai sălbatic decât ,,iarba”

M-a trimis domnița mea după ceva verdeturi în piața ,,Nufărul” pentru leveșea de duminică. Ceva rață de Bicaciu refuzată de chinezi deoarece nu a fost balonată cu condimente furajate, și de frică pentru că oricum va fi refuzată de supervisorul de la ,,United Ma” mă trezi-i cu Ronald, ceva neam al lui Donald, că a ajuns în bucătăria apartamentului de pe Peneș Curcanu.

Piele galbenă, grăsime puțină dar compactă, cu aripi lungi. Urme de luptă cu alți rățoi. Zarzavat este, pe masură! Numai pătrunjelul lipsea, să-i dea acel starter de gust ,,old style ca la măicuța acasă.

Am pornit cu planuri rapide bine definite în piață. Cobor din apartament, mă întâlnesc cu un amic vechi dinaintea erei noastre, un gozer de școală veche, nonconformist, conservativ, cu adânci influențe de stânga. Îi dau binețe și ca o ripostă de ziua bună, mă întreaba: inde merj pensionarule?

Merg în piață după,,pătrunjei”…. Amicul, fără scrupule, cu textul bine pregătit: ,,esti prost”, hai să mem să bem o bere!

Nu te supăra, mă grăbesc!

De la liceu tot prost ai rămas!

Și ca să ies din capcana aceasta de caracter negativ, zic hai să mergem!

gozer conservator, atoate-știutor

Bere de dimineață cu octan ridicat, cu pălincă de Zetea

Am ajuns la dugheana,,Puricele însetat” și intrăm. Dimineața, mulți amatori de matrafox încearcă să pornească motoarele cu ceva combinații de metil alcool, ceva surogat de morcovi camuflat cu etichetă de portocale, dă-i să meargă: bârfă mondenă de cartier, cu sfatul bătrânilor, cu pricepuți în energie, economie și blasfemie.

Ce doriti? Eu o cafea, amicul o votcă – așa, de dimineață…să-mi revină vocea, zice el . Am repetiție la canto astăzi. Mă gândesc puțin …îl cunosc pe ista de 36 de ani, dar nu l-am auzit cântând de 34 de ani, când împingeam împreună lopețile pe digul de la hidrocentrala din amonte de Tileagd.

Omu`, mă grabesc că a pus muierea rața în laboș. Simțeam așa o frică, o licoare de drăcușor care tot îmi spunea că ceva urmează să se întâmple.

Domnișoara îl anunță pe prietenutul meu: nu am votcă, numai pălincă de Zetea! Reacția nemultumitului – foarte rapida: da` cum nu aveți votcă? Indiferent, dați-mi o ștampă. Domnișoara ia paharul în mână, mă uit la ea și ca sa fiu,,destept” ca de dimineață ( deja am fost prost de două ori: odată în fața scării, și o dată cu ora de canto) grăiesc: puneți-i vă rog o cinzeacă.

Ce ai mă? Vrei să mă corupi de dimineață? Nuuu, vai de mine, zic și eu să ai hoangă bună la cor.

Băăă, la canto!

Aoleoo!!! Înainte de a mă face prost a treia oara, ca să previn demolarea sufletului meu zbuciumat cu o bere de stingere (că asta-i mai cu grade multe), cer apă… Domnișoara: nu am, numai la robinet…ăăăă… O bere totuși!

De care? Amicul: de careeee…..unaa românească! ,,Mă reped”.

Si uite-așa, după vreo 25 de minute de când ieșisem din casă după pătrunjei, eu eram la 77 de metri de scară, la o cafeluță cu amicul care avea oră de canto după-masă, dar care, pentru îmbunătățirea corzilor vocale a apelat la un unguient fluid al esofagului, cu clătăreli ale cavității bucale.

Vai!!! Rața muierii se scaldă în laboș, și eu marele,,harnic” m-am angajat să-i aduc pătrunjei.

Piața plină de fum de,,iarbă”

După escapada de la ,,Puricele însetat” și după vreo 55 de minute de tăiere cu joagărul verbal al frânturilor de viață sedentară pe care o trăim, cu înțepati, neînțepați” și refuzați la înțepare pentru că au fost înțepați în prealabil cu altă țeapă, nu știu dacă mă înțelegeți… Dacă nu, oricum știți că am deficiențe…

Ajung aproape de intrarea în piață și simt ceva, adică altceva! Mirosul acela de păr de poțoc pârlit. Ce să faci? E sfârșit de săptămâna și tinerii noștri emancipați, stresați și umblați prin Amsterdam sunt puși pe șotii de dimineață. Nu contează, zic și eu. De când neurologul mi-a prescris ”hemp oil”, de atunci numai zic nimic de băieții veseli.

Fac încă vreo unșpe” pași și vine o pereche tânără cu zâmbet pe față, proptindu-l pe Gicutzu care era varză, și fără să vreau îi spun: tinere, mai bine ulei decât iarbă!

Răspunsul a venit imediat: nu sunt ruginit nenea, ca matale, dai semne de coroziune!!! …. Mda, într-adevăr! Adică Gicutzu mă făcu` neghiob și asta mă deranja tare. Intru în piață și întreb de pătrunjei. Am vândut, ați venit târziu. Poate măine, încercați în spate, poate…

Verdețuri scumpe ,,iarbă la discreție”

Alerg printre rânduri ca un rățoi de frica uliului, pătrunjel nici poveste; leuștean, țelină și spanac la un mic producător tinerel, ,,inginer agronom” fără teren, „samsar de curechi” … Șăfule, ai pătrunjei? Nu am pentru că e mai scump decât iarba… trage cu nesaț dintr-o rachetă, învolburat de fumul de verdeață uscată.

Spune-mi dar, cât e iarba? – mă gândeam că poate duc vreo două mănunchiuri, să le pun la friptura de Ronald! Oricum, am eșuat cu o simplă cumpărătură. Eram dezolat, cu o anxietate și o oftică adâncă față de mine. Cum sărăcie, să nu găsești o legatură de pătrunjel dacă întârzie omul o oră de la piață și nu găsește alternativă, din cauza smogului intens de,,iarbă”?

Liked it? Take a second to support chioricazambilica on Patreon!
Become a patron at Patreon!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

× Ai vreo întrebare?
Exit mobile version