Masă întinsă
Văd că mulți dintre voi vă plângeți că ați mâncat prea mult. Din pozele care circulă pe rețelele de socializare, nu pot decât să vă dau dreptate. Ați pus așa de multe pe masă, că e nevoie de o strategie inteligentă ca să evitați să aruncați tot ce a rămas. Poate tocmai ați terminat ultima felie de cozonac unsă cu salată boeuf. Sau încă mai urmăriți câinele cu două sarmale în mână, să i le băgați pe gât cu forța. Copiii vă plâng în hohote și cer să fie trimiși la culcare fără să cineze!
Vă înțeleg suferința. Cred că vă consolează ceea ce o să vă spun: nu sunteți singuri!
Uite, azi e sărbătoare. În Italia Epifania e trecută cu roșu în calendar. Se termină astfel festivitățile de iarnă. Băbuța vrăjitoare, Befana, aduce tuturor copiilor buni dulciuri, iar celor răi cărbune de zahăr. Dar oare nu rămânem toți un pic copii? Nu merităm toți muulte, muulte dulciuri?
E cazul să vă explic mai pe larg câte ceva despre obiceiurile italienilor.
Ce mănâncă un italian obișnuit
Când am venit în Italia credeam, ca mulți conaționali, că pe aici se mănâncă puțin. Paste cu un pic de sos, o salată, jumătate de pahar de vin roșu, gata prânzul! Sărăcăcios, chiar, pentru o națiune cu o bucătărie plină de minunății!
Ei, asta e doar o imagine superficială. Da, acela e prânzul unei persoane active care muncește cu normă întreagă prin vreun birou. Da, dacă îi întrebați o să vă spună că nu le e foame. Nu vă lăsați înșelați, haideți să urmărim mai de aproape pe italianul nostru.
Dimineața face ”colațione” la bar, cu un espresso sau un capuccino și un croissant mic. Apoi, la serviciu, către ora 10, simte așa, ”o găurică în stomac”. O poftă vagă care trece cu un pachet de biscuiți sărați, o ciocolată cu alune, două pișcoturi, o pungă de migdale și un fenicul. Asta pentru că legumele fac bine și reglează glicemia. La 11, cel mai târziu la 11,30, o scurtă pauză de cafea. Cu muult zahăr, altfel dă aciditate de stomac. Cu o felie din tortul adus de colega care s-a întors din concediu. Niște caise uscate, pentru vitamine. Două bomboane de ciocolată de la colegul care pleacă mâine în concediu. Dacă refuză, o să creadă că face favoritisme, preferă pe colega … Termină cu iaurtul cu fructe și cutiuța de frișcă din frigiderul de pe hol, că expiră mâine și nu le vrea nimeni, toți țin cură de slăbire. La 12,55 colegii cu care consumă de obicei prânzul la 13 anunță că trebuie să discute o problemă importantă, deci întârzie 5 minute. Momente de panică și de foame nervoasă, care cer consumul IMEDIAT a două pachete de biscuiți cu puțină cremă de brânză sau câteva felii de prosciutto.
Urmează prânzul despre care am vorbit mai sus.
După prânz se instalează moleșeala. Nu se mai mănâncă nimic … până la 16. Când se cerșește orice, de la orice coleg, și se consumă până și tastiera computerului sau rafturile arhivei. Cu o cafea cu muuult zahăr … vezi mai sus.
Cine dorește, poate merge apoi la pub, cu colegii, să bea un cocktail, care dă dreptul consumării, pentru o sumă modestă sau gratis, a unei cantități impresionante de gustări, tartine, foietaje, paste sau salate de orez ori cereale.
Cina e un moment important în multe familii. Chiar dacă nu rămâne timp sau energie pentru gătit, se prepară ceva împreună. În timp ce se scoate ceva lejer și hrănitor din frigider sau cămară, un ochi atent va observa mereu că a mai rămas o bucățică de cârnaț, și riscă să se strice, sau două felii de pizza Quattro Stagioni, sau ultima plăcintă cu carne. Sigur că nu se poate lăsa acolo!
După o cină cu trei feluri … în timpul filmului sunt la îndemână semințe de dovleac, fistic, smochine sau covrigei ori popcorn. Cu vin sau bere.
De sărbători meniul e treabă serioasă
Și asta e o zi normală! De sărbători nu poți pune pe masă feluri banale, ca în restul zilelor din an! Fiecare sărbătoare are felurile și obiceiurile ei, nu merge ca la noi, sarmale, drob, cozonac și boef, prin rotație. Nu! Aperitive speciale, miel și iepure de Paște, pește la cina de ajun de Crăciun, cârnaț cotechino cu linte de Anul Nou, cu struguri. Dacă e nuntă nu pot lipsi risotto și rodii. Porc pentru prosperitate, vită pentru sănătate. Pește prăjit, cu castronul, când se termină postul. Cu multă pâine și sosuri. Tăieței cu sos dacă e primăvară, tort de paste umplute cu sos în aluat dacă e iarnă. Și cu cozonacul nu e de glumit. Trebuie să fie columb de Paște, și doar de Paște, panettone și pandoro doar între Crăciun și Anul Nou, sau în lapte la micul dejun dacă mai rămâne. Buștean de Anul Nou. Tiramisù de 15 August, cu șerbet de lămâie sau lemn dulce.
Of, am obosit scriind, și sigur am uitat multe!
Vă las acum, caut penseta să extrag stafidele din panettone, să îl acopăr cu Nutella și să-l conving pe soțul meu că e tort de Befana. Altfel nu se atinge de el, și nu mai am loc în congelator!
Antonia