Iancule mare! Bravule tare! Cu noi să fii…
Pe 1 Februarie ajung în Gara Oradea cu intenția de a prinde ”Wiener Walzerul”, adica trenul Cluj-Viena, cu sosire la linia 5, la 10 și 11 minute.
Ce tare! Faci vreo 8 ore până în orasul habsburgilor cu chiu si vai, un fel de 500 de km, adică un 61km pe/oră în secolul 21, în vremea 5G- ului și la circa 1 secol de când încă circula Orient Expressul și în cel mult 6 ore erai la Marie Hillfer strasse.
Prind un taxi la Piața Cetății și mă întreaba soferu’: unde? Și din reflex îi spun: la Dublin! Omul se uită la mine buimac, puțin nedumerit – așa cursă grasă nu a mai prins… Scuzați-mă! La gară, să prind ceva spre Budapesta ca să nu pierd avionul, ahh!!!
Surpriza din gară
Sunt complicat, sunt debusolat! Mai erau vreo 34 de minute până pornea trenuțul pe câmpurile magnetice ale lui Vanghelis. Îi spun lejer: nu e grabă, că oricum și mâine e tren, și de fapt îmi e lehamite să plec din ”Orade”.
Ajung în Gara Mare, cum îi zicem noi toți, și constat cu stupefacție lumea fără stres, chiar degajată și mă întreb ce dreaq oi căuta sâmbăta la cea mai bună oră la gară? Era însorit, primăvară autentică și eu cu valiză și rucsac în spate, cu bunătati bihorene: șuncă afumată și kișuști(pălincă)de Tămășeu, din aia fără coronavirus, dar cu riscul că mi-o confiscă în aeroport, și cu miere de de iarbă neagră de la Radu, ca să-mi curețe rinichii.
Ceva lipsește, nu-mi dau seama! Nu e miros de catran, de chiștoc de țigară și e relativ curat. Chiar prezență de oameni de supraveghere a siguranței și linistii. Ies pe peron, ceva nu e în regulă. Nu e miros de uree de la treptele de la pasajul dintre linii. Chiar, ceva nu este în regulă …….Atenție la linia 2, sosește în stație acceleratul Timisoara – Iași, în direcția Ciucea, Huedin, Cluj, Gherla!…
Liniște mare, ca în cotețul de găini de Mădăras înainte de vizita unei vulpi, care va forța mariajul cu o găină grasă. Mai sunt 7 minute, mă simt cumva străin aici acasă, adică în Gara Mare de unde am plecat de mii de ori și întotdeauna m-am întors. Odată am greșit,,trenu” și am luat unul de la linia 3 și 3/4 A, ceva coincidență proastă ca în Harry Potter, dar în film a avut destinatie exacta. Al meu s-a dus peste mări și țări și am ajuns undeva departe la 2997 de km de orașul meu iubit, la un trib ,,DEISE”.
Dezolarea
Vine trenul! Atenție la linia 5, atenție la linia 5, sosește trenul accelerat IR 1331! Poate… auuuuuuu!!!! Păi nu cântă înainte de anunț Iancule mare, bravule tare,cu noi să fii?!
Care a fost nesimțitul care a șters acel moment catarctic din sufletul meu zdrobit, de cristal de Pădurea Neagră, și îmi luaserăți melodia tinereții din timpanul zdrobit de huruitul si zdranganitul vagoanelor OVB via Oradea, fără wafle, dar cu șuhaidă și screen digital? Adică ,,Digital Emotion”?
