Se nascuse asa pur si simplu curios si cu un neanfranabil dor de duca. Nu imbatranise deloc desi isi amintea
ca atunci cand incepuse hoinareala nu existau inca suflete si nimic in afara de inaltimi stancoase sau ramuri
unduitoare nu-i ingradeau zborul peste albastru sau verde.
Nu avea mari regrete , doar unul singur: nu primise niciodata un premiu.Desi isi amintea cu mandrie nemarturisita
ca odata, la inceputuri, gonind cu mare graba si dansand in jurul unor vreascuri uscate langa niste mogaldete, o
lumina fierbinte zvacni din vreascuri pentru totdeauna. Sau atunci cand usca sudoarea fapturilor ce ridicau spre
cer piramide in desert, cand mai tarziu usca sangele soldatilor de la Pontul Euxin pana in Antiohia, cand zburda
pe cai ageri si napraznici din Mongolia spre Tara Soarelui , cand sufland cu putere in panzele umflate mana lacomia spre Americi.
Cand in dimineti insorite pornea spre campuri reavane si negre ,soptea prin paduri si cuiburi razlete, mangaia
chipuri grabite inspre nu stiu ce .
Dar azi , devreme , cand soarele crapa cu rasnet negura apasatoare, se urni cu disperare spre ferestre zavorate
si sterpe ca un gand neimplinit.
Intra prin rupturi nevazute , se amesteca prin bucatarii soioase cu iz de prajeala acra , prin odai cu miros de dragoste, prin bai parfumate cu gust de rufe si de fecioara , prin paturi obosite de tristete.
Un zambet stramb ii adie in barba , un chip plapand, somnoros, cu doi carlionti obraznici pe obraz ii arunca o intrebare in fata: unde mergi Vantule de dimineata?
